Lumea s-a obișnuit ca pisica X să ajungă la Pisici pe creier și să se întâmple lucruri bune.
Faptul că salvăm pe bandă rulantă – nu cazuri de rinotraheită și răceli sau mai știu eu ce – nu e normal. Pur și simplu NU E!
Este excepțional! Este excepțional că preluăm și salvăm, de multe ori, astfel de cazuri.
Așa că dacă munca noastră este excepțională, de ce suntem tratați ca fraierii de la colțul blocului?
Am făcut sacrificii enorme pentru această pisicuță înainte de a o prelua – i-am făcut loc acolo unde nu era…
Întrebările mele sunt: “cum putem trata cazuri exceptionale fără donații? Cât ne mai putem îndatora? Dacă nu eram noi, ce s-ar fi ales de ea?”
Munca pe care o facem de 10 ani, nu de 10 zile, nu de 10 luni, are nevoie de donații – nu de sfaturi. Sfaturile le primim de la cabinetele veterinare cu care colaborăm și împreună cu care luăm decizii, decizii care salvează vieți într-o mare majoritate a cazurilor.
Așadar:
Angi, 3 luni, lovită la cap, semne neurologice, stare gravă – internată la Radius Vet.
Donații se pot face în conturile de mai jos.
Mulțumim!
în RO57INGB0000999907610699 deschis la ING Bank, pe numele Asociatia Pisici pe creier
RO59BTRLRONCRT0422239401 deschis la Banca Transilvania, tot pe numele Asociatia Pisici pe creier
sau prin PayPal la adresa office@pisicipecreier.ro
