Georgică a fost operat aseară. I s-a refăcut bazinul și în curând va fi ok pe partea asta. Piciorul stâng din spate abia îl mai simte din cauza unor pungi de puroi. A fost curățat sub anestezie, însă joi va fi anesteziat din nou pentru o procedură asemănătoare.

Piciorul drept din spate are luxatie și va trebui operat, la rândul lui.

Starea lui după operație este una bună. Deja mănâncă și a început să se toaleteze.

Drumul lui va fi unul anevoios, dar suntem încrezători că va fi bine.

Georgică a fost preluat de către noi acum o săptămână și jumătate, după ce a fost lovit de o mașină. I-a fost cusută bărbia, care era spartă, i-a fost operat bazinul, i s-a drenat piciorul stâng și i s-a făcut lavaj acolo și acum așteptăm să vedem rezultatele.

Dacă doriti să îl susțineti pe Georgică puteți dona:

▶️ în contul RO57INGB0000999907610699 deschis la ING Bank, pe numele Asociația Pisici pe creier

▶️ în contul RO59BTRLRONCRT0422239401 deschis la Banca Transilvania, tot pe numele Asociația Pisici pe creier

▶️ sau prin PayPal la adresa office@pisicipecreier.ro.
Scrie un mesaj…

Pe Rainy îl știți. De aici, aici, aici, aici și…aici. Este bine acum și numai bun de adoptat. De vreo două zile Rainy a primit în căsuța sa ultima noastră “achiziție”. Este plină de energie, are țignalul de se aude peste Dunăre și…îl cam bate pe Rainy. În joacă. Sperăm 🙂

Colac peste pupăză, cei doi se înțeleg și dorm mereu îmbrțișați. Deja s-au atașat foarte mult unul de altul 🙂

Asta, chiar dacă imaginile de mai jos nu vin în sprijinul afirmațiilor noastre 🙂 Atenție, urmează imagini cu un puternic impact emoțional.

Ambii sunt disponibili pentru adopție. Dacă doriți să adoptați pe unul dintre ei sau pe amândoi puteți să ne sunați la 0724408349. Sperăm să îi vedem în curând la rubrica Adoptați și fericiți.

Este pentru a doua oară când ni se întâmplă acest lucru.

Și faptul că ni s-a întâmplat ne demonstrează că mai sunt și oameni buni pe pământ și nu se duce chiar totul de râpă. Ce ni s-a întâmplat? Ca cineva să adopte doi pisici de la noi, dar nu deodată, ci la distanță de câteva săptămâni. Și să fie frați. Prima oară ni s-a întâmplat tot cu niște subsoliști, tot de aici de la noi, culmea, de la aceeși pisică. Dar despre asta, într-o altă postare.

Paranteză tristă: Din păcate Dana Diaconescu a blocat un astfel de demers, prin faptul că ne-a făcut pierduți 4 pisoi în urmă cu două luni. Și lor le găsisem adoptatori, iar unul dintre cei 4 urma să fie reunit cu fratele său, era vorba de o fetiță.

Trecând peste această amintire tristă, care probabil ne va marca pe viață, vă spunem că Batman, drăcovenia cu care m-am certat în ultimele săptămâni legat de întrebuințarea toaletei și care m-a învățat cum să-mi leg șireturile a plecat la căsuța lui. L-a luat o familie la care am dat-o pe una dintre surorile lui, o tigrată superbă, Kitty, care e deja prințesa de acolo și care îl sâsâie permanent (noi credem că se vor obișnui împreună).

Cum a decurs adopția? Uite așa: Mesaj pe Wattsapp:

“Auzi, îl dai pe ăla negru dintre subsoliști?”, “Da”, “Bine, vin să-l iau acum”.

Simplu, nu? Il si cunoasteam pe adoptator, altminteri procesul e muuuult mai complicat. Și a venit. Și l-a luat. Și sperăm să devină Adoptat și fericit.

Sperăm să se adapteze, dar sincer, nu ne facem prea multe griji în această privință, pentru că e un super pisoi. Plin de energie, dar care, atunci când obosește vine și doarme pe tine.

Iată-l aici într-un videoclip de acum câteva săptămâni când era unul dintre personajele principale ale rubricii noastre “Viața la zoo”, parte din Viața cu pisici pe creier, când studia cum poate ajunge ca Zanetti, un săritor cu “prăjina” desăvârșit. Stai liniștit, Batman, you’ll get there 😛

Ne-am procopsit cu el mai devreme, exact înaite să înceapă să plouă. Din fericire Rainy a mâncat, a dormit și și-a făcut nevoile. Pare cam molatic și dacă va rămâne așa vom merge cu el la medic astăzi. Până una alta l-am mutat în cușca Barcelonetei. Se pare că-i place acolo. I-am pus și picături în ochi pentru că sunt un pic iritați. Vă ținem la curent cu starea lui.

A fost găsit în urmă cu o oră de o doamnă din cartier, lipit de un gard al unei case, langă o stradă intens circulată, de la noi din zonă. Am fost sunați, pentru că se pare că acum aproape tot cartierul știe că noi hrănim o bună parte a pisicilor din cartier și nu am ezitat să-l luăm.

Va fi ținut separat de toată lumea. Deocamdată în acest transportor, apoi într-un țarc de material,  pe care îl vom băga la noi în dormitor.

Zanetti & co. nu vor mai dormi cu noi în această seară. Bad news, guys!

Vestea bună este că a mâncat. Apoi a adormit ca un prunc. Iar “zoo cats” i-au făcut comitetul de primire.

Have a peak 🙂

Viața alături de Batman este una cu totul și cu totul specială. În fiecare zi ne mai învață ceva, mai are câte un sfat de dat.

Ultima “speță” este legată de…legatul șireturilor. Ce putem spune, e ușor să critici 🙂 Dar are și părți bune Batman, chiar foarte multe. Este drăgăstos, plin de energie și atunci când te așezi pe canapea vine și se culcă lipit de tine.

Noi zicem să nu vă lăsați păcăliți de privirea de drac, el este, de fapt, un înger.

Dacă doriți să-l adoptați, sunați la 0724408349.

După cum știți, Moby Dick este în cazare temporră, după ce a năcut la Praxis Vetlife. Doamnele Angela și Victoria au grijă de ea mai ceva ca de un mic maharajah. Este ținută în brațe tot timpul, mângâiată, i se vorbește tot timpul pentru a se integra cât ai bine. Și “tratamentul a dat roade”, Moby Dick a ieșit din carapace și acum este un adevărat membru al familiei. Dovada?

Doamnele i-aau dat și un nume, Lila. Pentru noi rămâne Moby Dick, pentru că numai noi știm cât ne-am luptat să o prindem…și câta ma imensitatea era când am prins-o 🙂

By the way, a pus bine de tot carne pe ea, ceea ce este îmbucurător.

În week-end am fost plecați de acasă, așa că Milito s-a pus…pe treabă. Prietenul nostru, care a venit să verifice “bestiile” l-a prins în flagrant. Și nici măcar nu i-a fost rușine bestiuței. S-a desfășurat fără nicio jenă. Ca și cum ar fi fost la el acasa. Mă rog…

Babunii sunt ocupați.  Se relaxează. Ce altceva ar putea face… Doar sunt…ocupați. Tot timpul. Să se relaxeze… Mda…Puteți vedea…

Neghinitzii sunt doua ghemotoace peste care am dat intr-o seara la cabinetul veterinar la care mergem cu toti pisicii pe care ii gasim pe strada.

Povestea lor este de-a dreptul impresionanta. Au fost gasiti la cateva zile de la nastere de catre fiul doamnei care i-a adus la cabinet. El, impreuna cu matusa sa, au avut grija de ei, timp de cateva zile, dupa care i-au trimis pana la Bucuresti cu masina. By the way, fusesera gasiti la Piatra Neamt.

Dupa alte cateva zile de ingrijiri intense, doamna care i-a preluat (adica mama baiatului) i-a dus  la Praxis Vetlife unde, din fericire, au dat peste noi. Veniseram acolo cu Moby Dick (despre ea, intr-o postare viitoare).

Am hotarat impreuna cu medicii de la Praxis Vetlife si cu doamna care i-a adus acolo sa gasim un cabinet veterinar care sa aiba un incubator. Dupa cateva telefoane piticaniile au fost duse la Di-Vet, unde au fost internati si bagati direct la incubator.

Am mers la fiecare 4 zile la ei si ne-am ocupat de platirea costurilor cazarii, cu ajutorul vostru, al oamenilor care ne urmaresc pagina de facebook. In total 2.352 de lei. 140 de lei a costat fiecare zi de cazare si am avut o reducere de 20% pe ultimele 5 zile de cazare.

Apoi au ajuns la noi acasa, le-am amenajat un culcus cat de poate de cosy in baie si i-am crescut cum am stiut noi mai bine.

Acum sunt mai plini de energie decat doua baterii Duracell, mananca mancare umeda pentru juniori si sunt gata de adoptie.

Asa ca va asteptam sa sunati la 0724408349. Ii dam la apartament, in Bucuresti, cu contract de adoptie 🙂

Ne intrebam, cateodata, daca Grasu nu cumva e un robot, care se supraincalzeste din cand in cand si ramane blocat… Si atunci intra intr-o stare de “rigor mortis”. Si noi il mai verificam, ca sa ne asiguram ca e viu. #GrasuBeingGrasu